Noutati fiscale 2026 – Partea a II-a

De la modificari punctuale la schimbari de paradigma fiscala

Daca in prima parte a materialului „Noutati fiscale 2026” (vezi aici) am prezentat, intr-o forma sintetica, principalele modificari fiscale care intra in vigoare incepand cu anul 2026, aceasta a doua parte are un caracter mai degraba analitic si de opinie. Ne propunem sa privim dincolo de textul legii si sa intelegem directia generala a politicii fiscale, asa cum se contureaza din actele normative recente si din practica autoritatilor fiscale.

Modificarile analizate mai jos nu vizeaza doar ajustari tehnice, ci reflecta o mutare clara a responsabilitatii fiscale catre persoanele care iau deciziile economice reale: administratori si asociati.

 

1. Administratorul – element central al cadrului juridic si fiscal

Prin OUG nr. 90/2025, rolul administratorului este semnificativ reconfigurat. Acesta nu mai este perceput exclusiv ca reprezentant legal al societatii, ci ca decident economic responsabil, cu obligatii concrete in gestionarea relatiilor comerciale si a riscurilor fiscale.

Incepand cu 2026, autoritatile pot analiza in mod explicit:

• daca administratorul urmareste in mod activ creantele societatii;
• daca aplica penalitatile contractuale sau poate justifica neaplicarea acestora;
• daca documenteaza deciziile comerciale si financiare relevante;
• daca reactioneaza la neplata, intarzieri sau pasivitatea partenerilor contractuali.

Lipsa unei conduite proactive poate fi interpretata ca neglijenta in administrare, cu implicatii fiscale si juridice directe.

 

2. Raspunderea asociatului si a administratorului in 2026: unde se muta riscul real

Incepand cu 2026, raspunderea asociatului si a administratorului nu mai ramane un concept teoretic, mentionat ocazional in legislatie, ci devine un instrument activ utilizat de autoritati.

Modificarile legislative recente, coroborate cu aplicarea extinsa a Codului de procedura fiscala, practica ANAF in materie de atragere a raspunderii, accentul pus pe substanta economica a operatiunilor, duc la o schimbare clara de perspectiva: riscul fiscal se muta de la societate catre persoana din spatele deciziei. In situatiile in care se constata lipsa de diligenta, decizii economice nejustificate sau tolerarea unor practici cu impact bugetar, raspunderea personala devine un scenariu real.

 

3. Cesiunea partilor sociale in 2026: acordul ANAF devine obligatoriu in mod real

Incepand cu 1 ianuarie 2026, cesiunea partilor sociale intra intr-o zona de control fiscal mult mai strict. Aceasta evolutie este rezultatul cumulativ al modificarilor legislative adoptate in perioada 2024–2025, prevederilor introduse prin Legea nr. 239/2025 si aplicarii riguroase a Codului de procedura fiscala.

In practica, acordul ANAF nu mai este o formalitate, ci o etapa efectiva de verificare a situatiei fiscale a societatii. Se analizeaza istoricul obligatiilor fiscale, eventualele datorii, riscurile de prejudiciu bugetar si intentia reala a cesiunii. Pentru antreprenori, acest lucru inseamna planificare atenta si transparenta fiscala sporita inainte de orice transfer de parti sociale.

 

4. Factura nu mai este suficienta: substanta economica devine esentiala

Una dintre cele mai importante directii fiscale pentru 2026 este reafirmarea principiului substantei economice. Simplul fapt ca o factura este corect emisa din punct de vedere formal nu mai garanteaza deductibilitatea TVA sau a cheltuielii.

In lipsa documentelor justificative suplimentare si a unei realitati economice demonstrabile (prestari reale, livrari efective, necesitate economica), autoritatile fiscale pot respinge:

• dreptul de deducere a TVA;
• deductibilitatea cheltuielilor aferente.

Pentru contribuabili, acest lucru impune o atentie sporita asupra documentarii tranzactiilor si asupra relatiei reale cu furnizorii.

 

5. TVA – zona cu cel mai ridicat risc fiscal in 2026

TVA ramane principala zona de risc fiscal, iar digitalizarea accelerata amplifica acest aspect. Incepand cu 2026, sistemele: e-Factura, D300 (decont TVA), D394 (declaratia informativa) si SAF-T (D406) sunt interconectate si corelate automat. Orice neconcordanta intre aceste raportari poate genera alerte automate si, ulterior, controale fiscale.

Pentru contabili si antreprenori, coerenta datelor raportate devine esentiala. Erorile nu mai sunt identificate punctual, ci sistemic, cu impact rapid asupra riscului de inspectie fiscala.

 

6. Penalitatile – de la instrument contractual la tema fiscala majora

OUG nr. 90/2025 nu introduce penalitatile contractuale ca element nou, insa le schimba radical statutul fiscal. Daca anterior acestea erau tratate predominant ca un instrument civil sau comercial, din 2026 penalitatile intra ferm in zona de interes fiscal. Rationamentul autoritatilor este urmatorul:

• penalitatile reprezinta venituri potentiale;
• neaplicarea lor poate reduce baza de impunere;
• tolerarea neincasarii poate afecta indirect bugetul de stat.

Astfel, penalitatile devin analizabile din perspectiva prejudiciului bugetar.

In completare, OUG nr. 89/2025 introduce explicit ideea ca neincasarea la termen a creantelor si neaplicarea penalitatilor prevazute in contract pot fi evaluate de ANAF din perspectiva impactului fiscal. Contractele fara penalitati sau cu penalitati neaplicate sistematic devin un risc fiscal major, mai ales in cazul tranzactiilor intre parti afiliate sau in relatii comerciale recurente.

 

Anul 2026 marcheaza o schimbare clara de paradigma fiscala. Accentul nu mai este pus exclusiv pe respectarea formala a obligatiilor, ci pe comportamentul economic real, diligenta decizionala si responsabilitatea persoanelor-cheie din societate. Pentru antreprenori si specialistii in contabilitate, adaptarea la aceasta noua realitate presupune mai multa documentare, coerenta si implicare activa in gestionarea riscurilor fiscale.