Masurile speciale pentru angajati in contextul preventiei contaminarii cu COVID-19

Obligatiile generale ale angajatilor

Pe durata starii de alerta, pentru prevenirea raspandirii COVID-19, toti angajatii din sectorul public si privat au obligatia sa urmeze masurile de mai jos, in afara de cele universal valabile (purtarea mastii de protectie, distantarea sociala, dezinfectarea corecta a mainilor, etc.):

• accepta verificarea temperaturii corporale la intrarea in sediu, la inceputul programului si ori de cate ori revin in sediu;

• instiinteaza imediat angajatorul daca prezinta, la inceputul sau in timpul programului de lucru, simptome ale infectarii cu virusul SARS CoV-2 (tuse, stranut, rinoree, dificultati respiratorii, febra, stare generala alterata);

• raman la domiciliu daca prezinta simptome ale infectarii cu virusul SARS-CoV-2 si anunta angajatorul cu privire la acest lucru;

• contacteaza imediat medicul de medicina a muncii responsabil al unitatii/medicul de familie sau, in cazul in care starea acestuia este grava, serviciul unic de urgenta 112;

• in cazul necesitatii izolarii la domiciliu, angajatul va intra in concediu medical, in baza adeverintei eliberate de medicul de familie dupa perioada de izolare la domiciliu;

• in cazul carantinei institutionalizate, revenirea la serviciu se va face cu adeverinta pentru concediu medical, eliberata in baza avizului epidemiologic emis de catre directia de sanatate publica din judetul in care isi desfasoara activitatea/municipiul Bucuresti, la incheierea perioadei de carantina; angajatorii de tip institutii/autoritati publice suporta integral indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate aferente certificatelor de concediu medical pentru carantina ale propriilor angajati;

• dezinfecteaza spatiul de lucru si obiectele necesare activitatii proprii;

• identifica si folosesc culoarele de circulatie asigurate de catre angajator;

• evita stationarea in spatiile comune;

• aerisesc frecvent (minimum o data pe zi) spatiul inchis in care isi desfasoara activitatea;

• in cazul muncii la domiciliu sau telemuncii, angajatii isi desfasoara activitatea sub coordonarea angajatorului si in conformitate cu pregatirea si instruirea lor, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu se expuna pericolului de accidentare, imbolnavire profesionala sau contaminare epidemiologica cu coronavirusul;

• evita comunicarea prin intermediul documentelor tiparite, atat in interiorul, cat si in exteriorul unitatii/institutiei, pentru a limita contactul direct intre persoane.

 

Masurile speciale pentru angajatii suspecti/confirmati cu SARS COV-2

In afara de obligatiile angajatorului si precautiunile universal valabile pentru prevenirea contaminarii cu COVID-19, pe care angajatii trebuie sa le respecte la locul de munca, autoritatile impun si o serie de masuri speciale pentru situatia in care un angajat este suspect/confirmat cu infectarea coronavirusului.

 1. Angajatii cu simptome respiratorii (tuse, stranut, rinoree etc.) si/sau febra mai mare de 37,3 grade C si/sau stare general alterata, aparute in timpul programului de lucru, vor fi imediat izolati de restul colegilor si trimisi la domiciliu sau la unitati sanitare, in functie de starea persoanei; in marea majoritate a cazurilor nu este necesara inchiderea birourilor.

2.  Daca intervalul de timp in care angajatul/persoana suspecta sau confirmata s-a aflat in incinta este mai scurt de 7 zile:

• se inchid toate incaperile in care acesta a petrecut timp indelungat (peste 20 de minute);

• inainte de incheierea programului se va asigura aerisirea mecanica a incaperii prin deschiderea geamurilor;

• pentru a limita expunerea personalului care efectueaza curatenie la particulele respiratorii, se amana efectuarea curateniei si a dezinfectiei timp de 24 de ore. In situatia in care respectarea acestui interval nu este posibila, efectuarea curateniei se va amana cat mai mult;

3. Daca au trecut mai mult de 7 zile de cand angajatul/persoana suspecta sau confirmata s-a aflat in incinta, nu este nevoie de curatenie/dezinfectie suplimentara. Vor fi mentinute masurile de curatenie si dezinfectie de rutina.

4. Alta responsabilitate care ii revine angajatorului este sa se asigure ca vor fi informate toate  persoanele cu care angajatul/persoana suspecta sau confirmata a venit in contact prelungit (mai mult de 20 de minute, la o distanta mai mica de 1,5 m si fara masca), fiind impusa izolarea la domiciliu a acestora pentru 14 zile, cu monitorizarea de catre aceste persoane a semnelor si a simptomelor de infectie respiratorie.

5. La depistarea unui caz pozitiv, societatea va testa toti angajatii si va repeta testarea la o perioada de 5 zile – 30 zile. Costul testarilor este suportat in totalitate de companie si nu se considera avantaj in natura.

 

Testarea COVID la angajati

Conform art. 6, art. 24 si art. 25 din Legea nr. 319/2006, angajatorii au obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca si de a lua masurile necesare pentru supravegherea corespunzatoare a sanatatii lucratorilor in functie de riscurile privind securitatea si sanatatea in munca prin medicii de medicina a muncii. Obligatia angajatorilor de a asigura accesul salariatilor la serviciul medical de medicina a muncii este stipulata si la art. 186 din Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii.

Prin urmare, cheltuiala aferenta serviciilor medicale este deductibila in masura in care acestea se refera la servicii de medicina a muncii pentru proprii salariati (control medical la angajare, control medical periodic, examen medical la reluarea muncii, examen medical de adaptare, etc.).

Astfel, decontarea acestor analize pentru testarea COVID-19, trebuie sa fie prevazuta in contractul de munca al salariatilor sau in regulamentul intern al societatii, pentru a nu reprezenta avantaj de natura salariala.

Prin urmare, daca prin contractul de munca sau regulamentul intern al societatii s-a prevazut decontarea contravalorii testului, cheltuiala poate fi incadrata la cheltuieli sociale.

In cazul in care aceste ajutoare nu sunt prevazute si acordate in conditiile prevazute de contractul de munca, devin venituri salariale taxate cu impozit si contributii sociale obligatorii (practice, cheltuieli deductibile, dar impozitate pe statul de salarii).